Ce’i aici?
Nu cred ca cineva are ceva nou de spus, iar lucrurile care se intampla ii intereseaza numai pe prietenii fiecaruia. Nu cred ca sunt speciala, nu cred ca abordez realitatea dintr’un unghi atat de inedit incat trebuie consemnat, dar imi gadil si eu orgoliul ca mai toata lumea, scriu pentru mase (deocamdata pentru nimeni, sunt atat de populara). Luati si va distrati cat timp scriu eu nimic despre o viata ca foarte multe altele.
bine ai venit, deci, in blogosfera
multumesc, multumesc, numai ca ma simt ca si cand m’ai fi prins dand cu aspiratorul. sunt inca in constructie, cu ziare pe jos si coif in varful capului. o sa fie gata, o sa incep in curand. poate o sa am chiar si lucruri de zis.
aspiratorul era o aluzie la faptul ca trag de juma de zi de mine sa ma apuc de curatenie?
a fost o coincidenta ca te-am gasit si am tinut secret. sunt sigura ca ai lucruri de zis.